Festivalul Strada Armenească, tradiția mahalalelor vechi, 1000 de suflete supraviețuitoare și Armenia într-un bazar tradițional

Festivalul Strada Armeneasca foto 3

Începând de astăzi și până pe 3 august Uniunea Armenilor din România organizează Festivalul Strada Armenească, o îmbinare de tradiție, obiceiuri și cultură proprie într-un București care de ceva vreme a uitat de valorile acestei comunități.

Accesul la Festivalul Strada Armenească este gratuit. Evenimentul se află la cea de-a doua ediție anul acesta și este realizat în parteneriat cu ARCUB și Primăria Municipiului București. Desfășurarea acțiunii se petrece în curtea interioară a Bisericii Armenești, la sediul Uniunii Armenilor din România, Centrul Cultural Armean și pe Strada Armenească.

Despre eveniment și despre valorile armenilor din București am stat de vorbă cu Narine Bogdan-Caus, unul dintre organizatorii festivalului:

Bună dimineața, București: Cât de necesar este un astfel de eveniment pentru comunitatea armenească din București și cultura armenească în general?

Narine Bogdan-Caus: Festivalul Strada Armenească a fost organizat, prima oară anul trecut și a avut un ecou neașteptat, în sensul că peste 10.000 de oameni au trecut, în cele 3 zile de festival, prin spațiul delimitat de strada Armenească și Biserica Armenească.

Putem spune că experimentul reușit de anul trecut ne-a determinat să organizăm și a doua ediție. De fapt scopul și necesitatea organizării acestui eveniment sunt date de dorința armenilor din București de a face cunoscute publicului larg tradițiile, obiceiurile, preocupările noastre, având în vedere că suntem o comunitate care de-a lungul secolelor a avut o contribuție însemnată la istoria Cetății lui Bucur.

La rândul nostru avem posibilitatea, prin intermediul unui astfel de eveniment, să mobilizăm toate forțele comunității pentru a oferi cât mai mult din ceea ce avem. Cultură, care înseamnă carte, muzică, teatru, dans dar și tradiții și obiceiuri pe care, în timp, le-am pierdut dar, în ultimii ani am reușit să le readucem în actualitate. Meritul aparține și unor tineri, veniți din Armenia care s-au stabilit în România. În bagajele lor s-au aflat multe din tradițiile pe care noi, cei aflați de circa 600 de ani pe aceste meleaguri le-am pierdut.

Bună dimineața, București: Cât de numeroasă, cu aproximație, mai este comunitatea armenească din București?

Narine Bogdan-Caus: În prezent comunitatea din București numără circa 1000 de suflete. Familii, majoritatea mixte, dar și sută la sută armenești.

Bună dimineața, București: Cât de mult interes și sprijin ați primit din partea autorităților locale pentru organizarea acestui eveniment?

Narine Bogdan-Caus: Evenimentul este finanțat de Uniunea Armenilor din România, iar Primăria Capitalei, Arcub și Primăria Sectorului 2 au susținut acest festival punând la dispoziție logistica necesară.

Asta înseamnă că ne-au aprobat restricționarea circulației pe o porțiune din strada Armenească (pe perioada festivalului) și au făcut reclamă acestui eveniment prin intermediul mijloacelor mass-media la care au acces direct, ne-au asigurat paza și curățenia. Oricum în urma evenimentului reușit de anul trecut aprobările și sprijinul primăriei au fost totale.

Festivalul Strada Armeneasca foto 2

Bună dimineața, București: Ce ne puteți spune despre istoria Străzii Armenești din București?

Narine Bogdan-Caus: Aici am să vă citez un fragment dintr-o carte apărută la Editura Ararat în care aveți informații despre Strada și Mahalaua Armenească. Fragmentul este disponibil și pe pagina festivalului la adresa www.stradaarmeneasca.ro

„Podul Târgului de Afară era „coloana vertebrală” a mahalalelor armenilor, din care se desprindeau una după alta ulițele locuite de ei. Ele erau înguste, sub 3 metri lățime, bătute cu pământ și întortochiate, la fel ca toate celelalte ulițe din oraș. Denumirea de „Poduri“ o primesc mai târziu, după ce suprafețele lor sunt pavate cu butuci de lemn. Ulițele erau lipsite de trotuare, erau murdare, pline de gropi și de gunoaie care le dădeau un aspect oriental dezolant. În zile uscate se umpleau de praful ridicat de caii și căruțele trecătoare, iar în zilele ploioase noroiul mustea sub bârnele putrede ale „podului“. Casele aveau curți mari, cu grajd și grădini de zarzavat, cu pomi fructiferi, dar și păsări de curte. La fațadă, spre stradă erau prăvăliile sau dughenele cu ochiuri de ferestre ferecate sau cu obloane, iar în spate, casele de locuit făcute din lemn sau lut cu multe camere mici, cea mai mare dintre ele fiind bucătăria, încăperea unde se stătea toată ziua. Casele boierești erau arătoase, construite din zid pe două nivele – parter și etaj – și cu pivnițe. Ele erau aliniate la fațada străzii și aveau ferestre mici, bombate, ieșite în relief, numite geamlâc și poreclite bârfitoarele. Ulița cea mai populată de armeni, cu case lipite una de alta, era fără îndoială Ulița Armenească. Ea păstrează până astăzi denumirea, dar nu și compoziția locuitorilor. Este mândria armenilor, datorită numelui cel poartă, dar și datorită frumoasei arhitecturi a clădirilor care o bordează. Un document datat 2 februarie 1772, semnala prezența uliței armenești podite: „… mahalaua Sibilelor (după biserica cu Sibile sau cu Sfinți) se întindea din marginea Podului.”

Programul de desfășurare a evenimentului se împarte pe trei zile. Vineri, 1 august, evenimentul debutează de la orele 16.00 și este deschis până la 22.00. Sâmbătă festivalul este deschis de la 10.00 până la 22.00, urmând ca duminică, 3 august, deschiderea să aibă loc la 10.00. Festivalul Strada Armenească se încheie duminică la orele 22.00.

Alte informații găsiți pe: www.stradaarmeneasca.ro
Sursa fotografiilor: www.facebook.com/FestivalulStradaArmeneasca

Festivalul Strada Armeneasca foto main

Adaugă un comentariu

Adresa de e-mail nu va fi publicată. (*) - câmpuri obligatorii

*

Vreau să primesc notificări prin e-mail când apar comentarii noi.
Dacă doriți să primiți notificări fără a scrie acum un comentariu, click aici.