Prietenii Bucureștiului

Fântâna de la Universitate

27 septembrie 2012
Fântâna Dunărea

Simbol al Bucureștiului, salvat de la demolare!
Până când?

Fântâna de la Universitate este un simbol în sine. Este un magnet pentru oameni. Nu este nici piscină, nici baltă, nici lighean pe care să-l plimbi din loc în loc după cum îți vine. Mai ales câtă vreme cheltuirea banului public fără a exista o necesitate este o jignire față de cetățenii orașului. Există foarte multe probleme reale ale Bucureștiului: zone lipsite de unele utilități, străzi pline de gropi, parcuri abandonate, zone verzi neîngrijite. De fapt, problema fântânii de la Universitate tocmai asta este de ani buni – nici ea, nici spațiul Pieței 21 Decembrie 1989 nu sunt îngrijite. Se fac lucrări des, dar primăriile uită că trebuie și întreținut.

Există fântâni simple, altele elaborate, unele frumoase, altele modeste. Dar fiecare fântână este un loc cu apă, viu și plăcut. Pe ghizdul fântânii de la Universitate, zeci de ani de-a rândul, s-au așezat, uneori aglomerat, tineri, bătrâni, studenți, copii. Oameni. Fântâna de la Universitate nu-i deranjează pe oameni. De aceea trebuie conservată și îngrijită. Așa cum ne îngrijim locuința, este responsabilitatea noastră să ne îngrijim și orașul, fie că este vorba de străzi, trotuare, piețe, școli, grădinițe, parcuri etc.

Fiecare oraș are locuri care cu scurgerea timpului au fost martorele unor evenimente importante, plăcute sau nu. În felul ăsta devin „marcate“ și marcante pentru oraș, pentru istorie și pentru locuitorii săi și ai țării. Cu atât mai mult capitala. Un astfel de simbol este fântâna de la Universitate.

Pe la începutul lunii iulie acest simbol a primit subit și tacit, la adăpostul indiferenței și al resemnării bucureștenilor, verdictul de a fi ras de pe suprafața pământului și de a fi înlocuit cu niște dale din care ar fi țâșnit temporizat jeturi verticale de apă, stropind totul în jur în cădere și la izbirea de suprafața plană pe care trecătorii ar fi trebuit să pășească fără să se ude.

Această modificare nejustificată, ba chiar păguboasă din multe puncte de vedere, a fost însă oprită. Cine a oprit-o? Un grup de simpli cetățeni care au observat, s-au oprit din goana cotidiană și au întrebat.

Campania „Salvați fântâna“ a debutat pe 1 iulie cu un protest la Fântână. Așa a luat naștere grupul informal „SOS Fântâna“, cu scopul de a stopa această demolare. Au urmat acțiuni civice pe mai multe planuri: scrisori și petiții către Prefectură, PMB, Direcția Pentru Cultură și Patrimoniu a Municipiului București, Inspectoratul de Stat în Construcții etc.

Am organizat manifestări neconvenționale: lanț uman, curățenie la fântână, expoziție foto vie (oameni-suport pentru fotografii), păzirea fântânii pentru a stopa tentativele de demolare abuzivă, la adăpostul nopții. La fiecare intervenție asupra mobilierului urban din apropierea fântânii cei prezenți au chemat Poliția, prin apel la 112, deoarece muncitorii care acționau refuzau să prezinte autorizația pentru acțiunile întreprinse de dânșii. Proiectul de amenajare a pieței a fost început sub egida Primăriei Capitalei fără o consultare prealabilă a publicului, motiv pentru care am organizat noi o dezbatere publică pe această temă, invitând și Primăria Generală. Au participat, printre alții, domnul Gheorghe Pătrașcu, arhitectul-șef al capitalei, domnul Mircea Ochinciuc, președintele OAR București si domnul Mihai Oroveanu, director al MNAC. La scurt timp după dezbatere, Primăria Generală a anunțat, printr-un comunicat, că renunță la demolarea fântânii.

Ne-au lăsat un profund gust amar reacția timidă a unor instituții ale statului cărora ne-am adresat și slaba pregătire a unora dintre funcționari.

În această campanie s-au implicat oameni minunați. Presa scrisă a transmis comunicatele noastre și a relatat evenimentele create de noi.

Adaugă un comentariu

Adresa de e-mail nu va fi publicată. (*) - câmpuri obligatorii

*

Vreau să primesc notificări prin e-mail când apar comentarii noi.
Dacă doriți să primiți notificări fără a scrie acum un comentariu, click aici.