Domnișoara Ana-Maria Pop, bucureștean prin adopție, a decis pe 16 octombrie, anul curent, să ia atitudine și să-și spună păsul, privitor la condițiile de călătorie cu autobuzele de pe linia 381. Nemulțumirea tinerei constă în faptul că, adesea, șoferii de pe acest traseu conduc fără să țină cont de faptul că în autovehicul se află mulți călători, că nu toți au loc pe scaun, că printre pasageri se află și pensionari, părinți cu copii mici, oameni cu bagaje. Ana-Maria a semnalat această situație pe adresa RATB. Tot efortul ei nu a însemnat mai mult de 10 minute și câteva rânduri explicative.

Au trecut primele zile, a trecut o săptămână, două, speranța și-a pierdut din vlagă. Dar, în cele din urmă, după cea de-a treia săptămână de așteptare, Biroul de Relații Publice al RATB a răspuns (vedeți mai jos).

Da, este un pas mic. Da, nu este suficient, iar Ana-Maria ne-a spus că va continua să semnaleze dacă situația nu va fi reglată. Însă un pas mic lângă un pas mic și încă un pas mic și tot așa, înseamnă, în cele din urmă, o mobilizare consistentă și o forță deosebită. Înseamnă o comunitate. Stă în puterea noastră să acționăm și știm bine că nimic în lume nu se întâmplă de la sine.