Inginerul Nicolae Malaxa sau vocația industrială a românilor

13 februarie 2015

Născut în județul Vaslui, Malaxa a urmat studii de inginerie la Karlsruhe, în Germania. La 3 august 1921, înființează un atelier de fabricare a materialului rulant, pentru ca, în 1923, să construiască o uzină lângă Hala Traian, beneficiind de oportunități oferite de stat, care încuraja dezvoltarea industriei naționale. În proiectele lui industriale, inginerul Malaxa angajază muncitori germani cu scopul de a-i instrui pe români, dar cu intenția de a fabrica locomotive de concepție românească.

Industriașul român cunoaște succesul fulminant în timpul unei crize economice. În numai 12 ani (1928-1939), uzinele Malaxa au evoluat de la un atelier de reparat material rulant la un adevărat concern industrial european. În 1935, uzinele înregistrează cea mai mare producție de locomotive, iar în 1936 este lansat prototipul primei locomotive Diesel de concepție românească. În 1940 locomotivele românești au un succes răsunător la Târgul Internațional de la Milano.


Locomotiva LDM 20109Sursă foto: forum.metrouusor.com

Locomotiva Malaxa pe linia de asamblare

Locomotiva Malaxa pe linia de asamblare

Sursă foto: www.george-damian.ro

Uzinele concepute de Malaxa își puteau schimba rapid producția industrială de serie de la material rulant, echipamente industriale și utilaje pentru industria chimică și petrolieră, până la muniție și armament. În perioada comunistă ele au purtat numele de „23 august”, iar după 1989 au primit numele de „Faur”. Arhitectul care a proiectat clădirile uzinei a fost Horia Creangă.

Omul de afaceri s-a făcut remarcat și prin acte de mecenat: sprijinul direct acordat la editarea monumentalei lucrări „Enciclopedia României”; ajutorul acordat Societății Scriitorilor Români; susținerea tinerilor dotați care au devenit oameni de știință în străinătate; aplicarea arhitecturii moderne în construcțiile sale industriale, prin colaborarea cu architecți și ingineri români. Un act de mecenat poate fi considerat și faptul că a angajat numeroase prostituate ca muncitoare în uzinele sale.

Și totuși Malaxa a fost o personalitate controversată. S-a îmbogățit prin credite și comenzi de la stat, profiturile atingând uneori și 1.000% (o mie la sută)! A simpatizat cu Mișcarea Legionară și a fost finanțator al aproape tuturor partidelor politice, chiar și al Partidului Comunist Român, câștigând în acest fel favorurile noului regim instalat în 1946. Dar până la acel moment, aproape toate afacerile lui fuseseră sprijinite discret de regele Carol al II-lea, către care se îndreptau o parte din profituri. Industriașul era prieten cu filosoful Nae Ionescu, cel care, în numele lui Malaxa, a negociat în Germania un import de minereu de fier, tranzacție reușită. Pentru acest succes, Nicolae Malaxa i-a achitat integral omului de cultură vila de la Băneasa. În acele vremuri era arhicunoscută rivalitatea acerbă, până la resentimente, cu industriașul român Max Auschnitt. Sub dictatura antonesciană, uzinele deținute de Malaxa au contribuit considerabil la susținerea efortului de război al României în Campania din Est alături de Germania.

Dar, probabil că, într-o țară balcanică și în acele vremuri tulburi, sub două dictaturi, în preajma războiului și apoi în plin război, nici nu se putea altfel, dacă se făceau afaceri la acest nivel.

Ce ne-a rămas de la Malaxa este foarte important. El a fost un model în ceea ce privește relația patron-angajat, model nu prea urmat și luat ca exemplu în zilele noastre. Actele lui de mecenat sunt de-a dreptul remarcabile. Casele construite de el în Vatra Luminoasă pentru muncitori reprezintă și azi unul dintre cartierele elegante ale Bucureștiului mutilat de barbaria ceaușistă.

Și cum a spus despre el un colaborator: omul de afaceri interbelic a demonstrat lumii „vocația industrială a românilor, pe care străinii îi considerau sau îi vedeau numai păstori și plugari”.

Casa lui Nicolae Malaxa din București

Casa lui Nicolae Malaxa din București, Aleea Alexandru. În prezent, în imobil funcționează sediul central al Institutului Cultural Român.

Sursă foto: www.george-damian.ro


Malaxa este un automobil românesc, construit în 1945 la Reșița, în fabricile industriașului român Nicolae Malaxa. Proiectul aparține unui grup de ingineri și tehnicieni de la uzinele A.S.A.M. și Malaxa din București și IAR din Brașov, conduși de ing. Petre Carp. Mașina avea un motor cu 3 cilindri în stea, cu răcire forțată cu aer, capabil să dezvolte 30 CP. Autoturismul Malaxa oferea un nivel înalt de confort și putea transporta până la șase persoane. Caroseria avea o formă aerodinamică, foarte elegantă, cu portbagajul în partea din față, sub capotă, unde se afla și roata de rezervă. Viteza maximă era de 120 km/h, cu un consum de benzină de 10 l/100 km.

Producția ei a fost oprită când sovieticii au decis să mute linia de asamblare în U.R.S.S., după ce un oficial de la Moscova aflat la Sofia, a fost transportat cu un automobil Malaxa și a rămas impresionat de performanțele acestuia.

automobilul MalaxaSursă foto: www.automobileromanesti.ro

Adaugă un comentariu

Adresa de e-mail nu va fi publicată. (*) - câmpuri obligatorii

*

Vreau să primesc notificări prin e-mail când apar comentarii noi.
Dacă doriți să primiți notificări fără a scrie acum un comentariu, click aici.